luni, 30 aprilie 2007

Prieten si/sau iubit

Nu inteleg ceva!!! De cand suntem mici ni se impuie capul cu fel de fel de definitii, care de multe ori nu au prea mare legatura cu realitatea. Probabil, asta e singura explicatie pe care o gasesc, ca sa fie si mai dureros, sa ne trezim mai de-a binelea, din basmul trait cand ni se da un picior in cur si suntem pe cont propriu.

Definitia prietenilor, de exemplu: Un prieten adevarat este acela care este alaturi de tine si la bine si la rau, poti sa il suni la orice ora din zi sau din noapte, si sta sa te asculte. Are rabdare si te bine dispune cand esti prost dispus, te sprijina in ceea ce faci, si iti doreste doar binele. De asemeni nu stiu cine ne invata ca prietenii ar trebui sa te ajute chiar si atunci cand sunt in competitie fata de noi!!! BLA, BLA, BLA!!! La ce dracu ne asteptam, sa se de-a la o parte si sa ne ofere locul lor??? Si apropo de dispusi de toanele noastre 24din 24, asta ar insemna sa nu mai aiba viata personala, adica sa fie ca o umbra tot timpul langa noi. Pe urma trezirea la realitate este crunta, brusc nici unul din prietenii pe care ii ai nu corespunde acestor standarde, nici unul nu este deci prieten, toti sunt egoisti, se gandesc doar la ei, si sunt buni doar in teorie. STOP!!!
Dar oare nu suntem noi aia care ii judecam prea dur??? Oare nu noi ne asteptam ca ei sa fie un fel de sclavi???? OARE NOI NU FACEM LA FEL??? Ba da, cu siguranta, dar e mai usr sa ii critici pe ceilalti, decat sa te vezi pe tine. NU vreau sa invinovatesc pe nimeni, caci si eu am gandit, si uneori gandesc la fel, deoarece este mai usor sa dai vina pe ala ca nu iti este prieten, decat sa recunosti ca de fapt tu esti cel care interpreteaza gresit.

Ajunge despre asta. As vrea sa mai adaug doar despre iubit, niste chestii in plus fata de ce e scris sub prieten. De la el, toata lumea se asteapta sa fie alaturi de tine, sa nu plece nicaieri fara tine, ca daca nu cu siguranta este un bou, un nesimtit, si o persoana total lipsita de sentimente! Recunosc o foarte mare greseala de-a mea savarsita de curand (nu am dus gandul pana la faza de bou, d-ar m-am lasat atacata si influentata, ca sunt om), si imi cer astfel iertare!!! Oare e chiar asa?? Oare daca vrea sa fie cu prietenii, sa simta ca e intr-un fel liber ar trebui sa i se dea in cap??? Oare asta este un lucru de neacceptat, o crima??? Nu cred!!! Sau mai bine zis, nu mai cred!!!

Prin asta vreau sa spun ca fiecare om are viata lui, fie iubit sau prieten, inainte de toate viata personala e importanta, pe urma familia, ca ea e cea care te creste, si pe urma prietenii, pe care fiecare si alege, si are si dreptul la acel timp destinat lui, deoarece e viata lui, sa faca ceea ce i se pare normal.

Nu cereti mai mult, ca daca e nevoie, vi se va da de catre cei dragi si fara sa va rugati de ei, dar in schimb, si voi trebuie sa faceti ceva!!!

V-am lasat, si imi cer iertare tuturor fata de care am facut aceasta gresala, si ii rog si pe ceilalti care inca nu s-au trezit sa se gandeasca la ce am spus, ca poate asa piciorul in cur nu va fi asa de dureros cum a fost pentru mine!!! :) ;)

2 comentarii:

Daisy spunea...

very touching...i'm almost crying (si nu, nu fac misto)

wow, mi se pare f sincer entry-ul asta si ai reusit sa dai dovada de maturitate si lipsa de posesivitate...good work! ;)

cat despre definitia prietenilor eu am restrans-o in asa hal incat am ajuns la ideea k prietenii sunt persoanele cu care poti rade la orice ora din zi fara sa te temi k atunci cand nu esti atent te vor "injunghia pe la spate" :D

Anonim spunea...

oana esti sincera, imi place.

astalalta kre a lasat comment sa mai tak naibii...