Vorbele sunt 0

M-am uitat la niste CSI-uri, si am prins un epiosod cu un final destul de interesant dupa parerea mea.
Tipa surdo-muta ii spunea agentului: "As we talk with our hands, you talk with your eyes". Aceasta afirmatie mi-a deschis o multime de intrebari: Surdo-mutii vorbesc prin semne, autistii folosesc desenele, orbii au o legatura cu lumea exterioara prin celelalte simturi, si totusi noi alegem cuvintele. Cum poti sa arati niste sentimente doar rostindu-le??? Cum poate o persoana de langa tine, (nu vorbesc de cazurile in care persoanele nu se vad, din cauza distantei), sa simta ceea ce spui tu. "Te iubesc!!"Spus des, si ca sa fi sigur ca persoana intelege. Niste cuvinte simple, dar oare au vre-o valoare??? DA, au, insa atunci cand in ochi sclipeste o lumina, o steluta mica de bucurie, atunci cand acei ochi sunt tristi, plinide lacrimi din cauza unei certi, pot fi 2000 de cuvinte de nepasare, caci valoarea lor este egala cu 0.

Ochii sunt cheia spre suflet, spre o persoana, ochii sunt glasul interior, ochii spun mai mult decat orice cuvant. Ei cer putine insa spun multe, si totusi noi uitam de multe ori sa aruncam o privire in ochii persoanei cu care vorbim, sa le urmarim sclipirea, se le ascultam soaptele...

De aceea acea afirmatie mi-a redeschis ochii si mi-a aratat ca in lume o privire este indeajuns pentru a intelege o persoana.

"As we talk with our hands, you talk with your eyes"

NU STIU sau NU???

Am vrut si eu ca tot omul sa ma uit in seara asta la un film la televizor. Cum nu erau prea multe de ales, am dat si eu pe Gray's Anatomy. Ceea ce mi-a atras atentia, si mi-a ridicat niste semne de intrebare a fost o afirmatie de la sfarsitul filmului:
"Sometimes is better not to know and live in fear, because there is still a little hope . . ."
Era vorba despre o alegere pe care trebuia sa o ia Derek, unul din medici, de a-si parasi nevasta pentru Meredith sau nu. Insa nu asta este important, ci ideea in sine.

In adolescenta foarte des ne intalnim cu intrebari de genul: "Mama, pot sa merg in dreapta???Mama, pot sa fac aia??? " (asta pana la varsta la care suntetem lasati de capul nostru). Raspunsul uneori se nimerea sa fie: "Nu stiu, mai vedem!!!". Un raspuns total impartial, care nu lamureste pe nimeni, si care pe moment nu ne sadisface asteptarile. Acea tensiune este chiar suparatoare, stiind ca "Nu stiu, mai vedem!!!" poate evolua intr-un raspuns negativ, sau pozitiv, insa in modul de gandire a fiecaruia, acesta este totusi o speranta, o posibilitate inca de a fi DA!!!
De cele mai multe ori insa nu ne multumim si insistam, si aflam in unele situatii ca putem fi dezamagiti, raspunsul sa fie negativ.

Atunci va intreb eu pe voi, nu e mai bine oare sa stai sa fierbi, sa visezi, sa speri mai ales daca intrebarea nu necesita raspuns imediat, decat sa fi dezamagit???

Deci: "Sometimes is better not to know and live in fear, because there is still a little hope . . ."

Viata???

Viata este o condamnare inainte de pedeapsa mortii. Citandu-i pe niste filozofi francezi celebrii cum e Sartre sau Camue, aflam ca viata de fapt nu e libertate!

" L'homme est condamne a etre libre " - Jean-Paul Sartre (Omul este condamnat sa fie liber )
Acesta este unul din citatele mele preferate !! Una din intrebarile pe care mi-am pus-o a fost cum adica sa fi condamnat la liberate??? De ce condamnat??? Pai foarte simplu!! Esti condamnat deoarece nimeni nu alege daca , cand si unde sa se nasca. Suntem pur si simplu aruncati in lume, prin care suntem liberi sa facem ce credem de cuviinta. Hai, poate mai primim un mic ajutor, dar in rest ...

Si ce e aia libertate cand trebuie sa ai grija sa nu deranjezi pe ceilalti, sa indeplinasti asteptarile altora??? Si inainte de asta cum poate afirma o persoana ca este libera sa faca ORICE daca orice face trebuie sa raspunda in fata altcuiva???

Deci am ajuns la aceeas concluzie, si anume ca viata e doar o condamnare pana la sentinta finala, moartea (poate libertatea absoluta), desi prin asta nu vreau sa instig pe nimeni la crima sau sinucidere, fiindca mai trebuie sa se gandeasca la faptul ca dupa aceasta poate urma o alta viata, si cine stie ce ne rezerva viitorul, (poate una mult mai naspa . . .)

Si ajung asa la un nou proverb preferat, si anume :
"Multumeste-te cu ce ai, ca altfel pierzi si asta" sau "Putin e mai bine decat nimic" Adica fi happy ca ai atata libertate, ca poti sa nu o ai nici pe asta.

Ce mai atata filozofie???
See you next time!!! :))
Si astept niste pareri ;)