sal, nu am mai scris de mult, asa ca m-am gandit ca poate recuperez azi. Ca si tema ma gandeam la noul meu stil de viata, si anume, recenta mea plecare la studii in afara. Cand am plecat m-am gandit ca ar fi sansa mea sa fiu libera, sa nu am pe nimeni pe cap care sa imi spuna ce sa fac, si cu toate astea mi-am dat seama, ca uneori exact acele persoane imi lipsesc.
Am vrut libertate, dar nu m-am gandit ca libertate in sensul meu necesita si prieteni, adica viata de unul singur nu are sens. Am plecat in germania, si am posibilitatea sa ma duc la party-uri, sa ma imbat, sa stau pana dimineata, sa ma culc cu cine vreau, sa ma vad cu cine vreau cand vreau, dar am descoperit ca nu am pe nimeni. E drept ca sunt la inceput, ca voi avea prieteni, persoane cu care sa ies, dar nu acele pe care le am undeva departe, si care ma stiu deja, alaturi de care nu pot fi.
Libertate fara prieteni nu are valuare...
duminică, 7 octombrie 2007
miercuri, 11 iulie 2007
maturitatea sucks
E greu sa fi matur!!! Toata lumea asteapta imposibilul de la tine, la fel si tu. A termina liceul nu e usor, adica nu ma refer la bac, note, etc... Ma refer la responsabilitatea de dupa. Cum dracu sa fi pus in situatia sa alegi intre iubire si cariera, sau familie??? Cum naiba sa decizi intre suflet inima si ratiune... Aceasta perioada este cea in care cu siguranta fiecare voce din interior iti spune altceva, fiecare gand te indruma in alta parte, iar tu trebuie sa gandesti rational.
La naiba, doar nu suntem roboti, si ceea ce facem este sa actionam ca unii.
Lucrul care ma sperie la ora asta este a imi lasa tot ce e drag in urma, de a pleca de langa familie, prieteni, si chiar iubit, pentru a locui in germ,ania, doar pentru o diploma pe care nu scrie inginer cu facultate la bucuresti, ci inginer cu facultate in germania, sau stiu eu ce alte tari. Faza tare este ce va fi peste cativa ani, deoarece fiind in EU, granitele sunt deschise, si pana la urma tot cam acolo se ajunge: Germnia sau Romania tot aia va insemna.
Dar acum asta nu ma ajuta, si nici rudele si prietenii nu imi sunt de folos, deoarece nu pot sa aduca germania aici in bucuresti.
Nu stiu cum le-a fost altora, poate mai usor, dar acesta este pasul in care viata nu e de partea mea, nu ma ajuta, si imi ofera un obstacol pentru constiinta, suflet; o lupta intre rational si irational...
Kiss you all, si sper ca voua va este sau v-a fost mai usor... :(((
La naiba, doar nu suntem roboti, si ceea ce facem este sa actionam ca unii.
Lucrul care ma sperie la ora asta este a imi lasa tot ce e drag in urma, de a pleca de langa familie, prieteni, si chiar iubit, pentru a locui in germ,ania, doar pentru o diploma pe care nu scrie inginer cu facultate la bucuresti, ci inginer cu facultate in germania, sau stiu eu ce alte tari. Faza tare este ce va fi peste cativa ani, deoarece fiind in EU, granitele sunt deschise, si pana la urma tot cam acolo se ajunge: Germnia sau Romania tot aia va insemna.
Dar acum asta nu ma ajuta, si nici rudele si prietenii nu imi sunt de folos, deoarece nu pot sa aduca germania aici in bucuresti.
Nu stiu cum le-a fost altora, poate mai usor, dar acesta este pasul in care viata nu e de partea mea, nu ma ajuta, si imi ofera un obstacol pentru constiinta, suflet; o lupta intre rational si irational...
Kiss you all, si sper ca voua va este sau v-a fost mai usor... :(((
duminică, 24 iunie 2007
un examen al vietii...
Daca pana acum am fost tinuti pe brate, de rude, de prieteni si de profesori, acum incepem sa ne pierdem si acel ultim strop de ajutor. Nu spun ca nu vom mai primi sjutor si de acum in colo, deoarece nici prietenii nici parintii nu ne vor intoarce spatele, insa de acum suntem pusi in fata faptului, de a fi independenti, de a ne forma propria viata.
Ma refer la cei care acum dau bacul. In elvetia numele acestui examen este: "Maturaprufung" ceea ce inseamna "examenul maturitatii". Bacalaureatul pare a fi doar un examen la care tocesti, si stai in fata unor persoane, mai mult sau mai putin batute in cap carora le spui ceea ce ai invatat pe dinafara. Oare chiar asta e??? Eu cred ca nu; eu cred ca este un examen in care dovedesti ca in toti acesti ani ai invatat sa gandesti, ai invatat sa inveti, si sa preiei din multele informatii care ti-au fost oferite ceea ce ai crezut de cuviinta a fi important si folositor. Ai invatat sa te descurci, iar trecand de acest examen esti liber sa iti faci alegerea, o facultate, sau un serviciu, ...
Examenul de bacalaureat este deci doar o treapta, care nu este imposibila, si care iti ofera calificativul, ca esti apt sa te descurci in viata, si ca sti ce te intereseaza, si ce vrei, ca te-ai "maturizat".
Cu ocazia asta vreau sa le urez succes celor care vor incepe saptamana viitoare, si sa ii felicit pe cei care deja au scapat de aceasta grija!!! (pe cei de la liceul german...)
Ma refer la cei care acum dau bacul. In elvetia numele acestui examen este: "Maturaprufung" ceea ce inseamna "examenul maturitatii". Bacalaureatul pare a fi doar un examen la care tocesti, si stai in fata unor persoane, mai mult sau mai putin batute in cap carora le spui ceea ce ai invatat pe dinafara. Oare chiar asta e??? Eu cred ca nu; eu cred ca este un examen in care dovedesti ca in toti acesti ani ai invatat sa gandesti, ai invatat sa inveti, si sa preiei din multele informatii care ti-au fost oferite ceea ce ai crezut de cuviinta a fi important si folositor. Ai invatat sa te descurci, iar trecand de acest examen esti liber sa iti faci alegerea, o facultate, sau un serviciu, ...
Examenul de bacalaureat este deci doar o treapta, care nu este imposibila, si care iti ofera calificativul, ca esti apt sa te descurci in viata, si ca sti ce te intereseaza, si ce vrei, ca te-ai "maturizat".
Cu ocazia asta vreau sa le urez succes celor care vor incepe saptamana viitoare, si sa ii felicit pe cei care deja au scapat de aceasta grija!!! (pe cei de la liceul german...)
marți, 12 iunie 2007
ce onoare...
As vrea in acest entry, mai putin obijnuit si cu o legatura mai mica la tema blogului, sa ii multumesc in primul rand domnului psaico, pentru invitatia de a participa la un concurs organizat de el.
Pentru cei care nu stiu inca despre ce este vorba, concursul este unul de blogentry-uri, care sunt votate, iar castigatorul primeste un premiu (cel mai mare fiind cred rating-ul). Mai multe amanunte, despre idea acestui concurs gasiti aici.
Si eu, dupa cum am afirmat mai devreme particip la acest concurs, cu un post cu titlul: O noua fila, un nou capitol. Deci cititi-l, si daca va place, astept sa imi dati 5 stelute verzi. ;) (asa se coloreaza cand trece mausul peste ele, ca altfel tot galbene sunt... :P) Si cu un drum puteti sa va uitati si peste celelalte posturi din concurs, deoarece cred ca merita si restul sa fie citite. :)
Pentru cei care nu stiu inca despre ce este vorba, concursul este unul de blogentry-uri, care sunt votate, iar castigatorul primeste un premiu (cel mai mare fiind cred rating-ul). Mai multe amanunte, despre idea acestui concurs gasiti aici.
Si eu, dupa cum am afirmat mai devreme particip la acest concurs, cu un post cu titlul: O noua fila, un nou capitol. Deci cititi-l, si daca va place, astept sa imi dati 5 stelute verzi. ;) (asa se coloreaza cand trece mausul peste ele, ca altfel tot galbene sunt... :P) Si cu un drum puteti sa va uitati si peste celelalte posturi din concurs, deoarece cred ca merita si restul sa fie citite. :)
Mersi, anticipat tuturor care ma voteaza!!!
miercuri, 6 iunie 2007
O zi ciudata
Nu stiu cum se face, dar exista zile obijnuite, monotone, si pe urma niste zile in care esti plin de noroc, in care te miri si tu de unde apare.
Astazi in schimb am dat de o noua categorie de zile, aceea in care iti merge prost. Sa citez putin din Murphologie, k tot imi plac Legile lui Murphy asa de mult: "Cand lucrurile merg prost undeva, au tendinta sa mearga prost oriunde. "
Da, asta mi s-a intamplat mie azi!!! Totul incepe dimineata, cand ma cert cu tata pe o tema, a carui rost nu ii gasesc. Mai mult, erau doar niste cuvinte aruncate in vant, fara vre-o logica(Gen: nu isi face dentista program pentru tine!! Ceea ce nici nu ma gandeam sa se intample). Pe urma, la scoala, a aparut un nou conflict, deoarece eu am spus ceva, ce a ofensat cealalta persoana. Nu zic ca nu am gresit, dar totul se putea rezolva cu mai putini nervi si mai repede. Iar pe urma m-am certat si cu mama pe tema pe care m-am certat cu colegii si diriga. (ma intreb daca a scapat careva). Nici acum nu am inteles ce s-a intamplat, si de ce atatea si mai ales atatia nervi, dar probabil ca are si Murphy dreptate in afirmatiile lui. Sfarsitul zilei a fost cireasa de pe tort, si anume am aflat ca am ramas fara mobil atunci cand aveam mai mult nevoie de el, pe motivul ca imi expirase creditul.Aveam niste minute dar, din cate observ, de geaba le am daca nu am ceva credit pe langa.Peste partea cu notele proaste mai mult sau mai putin pe merit sar, k oricum este la ordinea zilei (la unele materii) azi fiind o repetare a faptelor.
Ceva totusi mi-a salvat ziua. Pentru prima data am primit telefon acasa, de la cei de la UPC, in care ma anuntau ca daca nu am platit factura la internet, ar fi frumos sa ma duc sa platesc, ne fiind inca nici o problema, dar sa nu fie nevoiti sa o taie mai incolo. Sa nu uit sa afirm ca facturile lor vin din an in pasti (sau poate mai rar) si mi-a fost taiat netul pe tema asta. Oricum, dragut din partea lor sa ma anunte telefoni. HIHIHI :))
Astazi in schimb am dat de o noua categorie de zile, aceea in care iti merge prost. Sa citez putin din Murphologie, k tot imi plac Legile lui Murphy asa de mult: "Cand lucrurile merg prost undeva, au tendinta sa mearga prost oriunde. "
Da, asta mi s-a intamplat mie azi!!! Totul incepe dimineata, cand ma cert cu tata pe o tema, a carui rost nu ii gasesc. Mai mult, erau doar niste cuvinte aruncate in vant, fara vre-o logica(Gen: nu isi face dentista program pentru tine!! Ceea ce nici nu ma gandeam sa se intample). Pe urma, la scoala, a aparut un nou conflict, deoarece eu am spus ceva, ce a ofensat cealalta persoana. Nu zic ca nu am gresit, dar totul se putea rezolva cu mai putini nervi si mai repede. Iar pe urma m-am certat si cu mama pe tema pe care m-am certat cu colegii si diriga. (ma intreb daca a scapat careva). Nici acum nu am inteles ce s-a intamplat, si de ce atatea si mai ales atatia nervi, dar probabil ca are si Murphy dreptate in afirmatiile lui. Sfarsitul zilei a fost cireasa de pe tort, si anume am aflat ca am ramas fara mobil atunci cand aveam mai mult nevoie de el, pe motivul ca imi expirase creditul.Aveam niste minute dar, din cate observ, de geaba le am daca nu am ceva credit pe langa.Peste partea cu notele proaste mai mult sau mai putin pe merit sar, k oricum este la ordinea zilei (la unele materii) azi fiind o repetare a faptelor.
Ceva totusi mi-a salvat ziua. Pentru prima data am primit telefon acasa, de la cei de la UPC, in care ma anuntau ca daca nu am platit factura la internet, ar fi frumos sa ma duc sa platesc, ne fiind inca nici o problema, dar sa nu fie nevoiti sa o taie mai incolo. Sa nu uit sa afirm ca facturile lor vin din an in pasti (sau poate mai rar) si mi-a fost taiat netul pe tema asta. Oricum, dragut din partea lor sa ma anunte telefoni. HIHIHI :))
miercuri, 30 mai 2007
Nu dupa mult...
Am revenit cu o mai mare sau mai mica bucurie in sectiunea perle!!! (zic mai mica, deoarece ar trebui sa aiba grija lumea ce spune)
Inainte insa de a spune ce am mai auzit pe la scoala, as dori sa ii multumesc profului, care mi-a oferit aceste subiecte, deoarece si aceasta ultima nascoceala tot de la cel de data trecuta vine.(personal ii voi multumi probabil dupa bac) Oricum, cred ca ar trebui sa ii ofer o bere.
Sa trec deci la subiect!! Nu a trecut mult, si domnul profesor ne-a mai invatat un lucru despre basm: "In basm raul invinge asupra binelui, dar totul se termina cu bine"!!! Se mai iau cei de la televiziune, de perlele scrise de copii in bac. Macar ei au o scuza; stres, inca invata, ... ; si la astfel de profesori, la ce sa te mai astepti de la bietii copii??? Deci ati retinut, raul invinge, si probabil se transforma in bine, cine stie...
In rest, NO COMMENT
Inainte insa de a spune ce am mai auzit pe la scoala, as dori sa ii multumesc profului, care mi-a oferit aceste subiecte, deoarece si aceasta ultima nascoceala tot de la cel de data trecuta vine.(personal ii voi multumi probabil dupa bac) Oricum, cred ca ar trebui sa ii ofer o bere.
Sa trec deci la subiect!! Nu a trecut mult, si domnul profesor ne-a mai invatat un lucru despre basm: "In basm raul invinge asupra binelui, dar totul se termina cu bine"!!! Se mai iau cei de la televiziune, de perlele scrise de copii in bac. Macar ei au o scuza; stres, inca invata, ... ; si la astfel de profesori, la ce sa te mai astepti de la bietii copii??? Deci ati retinut, raul invinge, si probabil se transforma in bine, cine stie...
In rest, NO COMMENT
duminică, 27 mai 2007
Vorbele sunt 0
M-am uitat la niste CSI-uri, si am prins un epiosod cu un final destul de interesant dupa parerea mea.
Tipa surdo-muta ii spunea agentului: "As we talk with our hands, you talk with your eyes". Aceasta afirmatie mi-a deschis o multime de intrebari: Surdo-mutii vorbesc prin semne, autistii folosesc desenele, orbii au o legatura cu lumea exterioara prin celelalte simturi, si totusi noi alegem cuvintele. Cum poti sa arati niste sentimente doar rostindu-le??? Cum poate o persoana de langa tine, (nu vorbesc de cazurile in care persoanele nu se vad, din cauza distantei), sa simta ceea ce spui tu. "Te iubesc!!"Spus des, si ca sa fi sigur ca persoana intelege. Niste cuvinte simple, dar oare au vre-o valoare??? DA, au, insa atunci cand in ochi sclipeste o lumina, o steluta mica de bucurie, atunci cand acei ochi sunt tristi, plinide lacrimi din cauza unei certi, pot fi 2000 de cuvinte de nepasare, caci valoarea lor este egala cu 0.
Ochii sunt cheia spre suflet, spre o persoana, ochii sunt glasul interior, ochii spun mai mult decat orice cuvant. Ei cer putine insa spun multe, si totusi noi uitam de multe ori sa aruncam o privire in ochii persoanei cu care vorbim, sa le urmarim sclipirea, se le ascultam soaptele...
De aceea acea afirmatie mi-a redeschis ochii si mi-a aratat ca in lume o privire este indeajuns pentru a intelege o persoana.
"As we talk with our hands, you talk with your eyes"
Tipa surdo-muta ii spunea agentului: "As we talk with our hands, you talk with your eyes". Aceasta afirmatie mi-a deschis o multime de intrebari: Surdo-mutii vorbesc prin semne, autistii folosesc desenele, orbii au o legatura cu lumea exterioara prin celelalte simturi, si totusi noi alegem cuvintele. Cum poti sa arati niste sentimente doar rostindu-le??? Cum poate o persoana de langa tine, (nu vorbesc de cazurile in care persoanele nu se vad, din cauza distantei), sa simta ceea ce spui tu. "Te iubesc!!"Spus des, si ca sa fi sigur ca persoana intelege. Niste cuvinte simple, dar oare au vre-o valoare??? DA, au, insa atunci cand in ochi sclipeste o lumina, o steluta mica de bucurie, atunci cand acei ochi sunt tristi, plinide lacrimi din cauza unei certi, pot fi 2000 de cuvinte de nepasare, caci valoarea lor este egala cu 0.
Ochii sunt cheia spre suflet, spre o persoana, ochii sunt glasul interior, ochii spun mai mult decat orice cuvant. Ei cer putine insa spun multe, si totusi noi uitam de multe ori sa aruncam o privire in ochii persoanei cu care vorbim, sa le urmarim sclipirea, se le ascultam soaptele...
De aceea acea afirmatie mi-a redeschis ochii si mi-a aratat ca in lume o privire este indeajuns pentru a intelege o persoana.
"As we talk with our hands, you talk with your eyes"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
